La 15 iulie 2008 la 11:15 pm, am citit un articol despre chiulangii din parlament pe pagina lui Tudor Darie. El a prezentat un reportaj despre parlamentarii din România, eu voi încerca să prezint un top din UE şi tot odată voi face referire la posibilitatea sau accesul la astfel de informaţii în MD.
Deci vorbind de Uniunea Europeană şi parlamentul acestuia avem următoarele rate la participarea în şedinţe a deputaţilor europeni, in funcţie de naţionalitate:
- luxemburghezii (85,2%);
- olandezii (84,9%);
- finlandezii (83%);
- germanii (82,5%);
- suedezii (81,5%);
- grecii (80,9%);
- belgienii (80,1%);
- austriecii (78,2%);
- spaniolii (77,2%);
- britanicii (76,4%);
- danezii (76%);
- portughezii (73,4%);
- francezii (72,4%);
- irlandezii (69%);
- italienii (56,2%).
Studiul a făcut şi o clasificare a prezentei la vot pe grupuri parlamentare. Acesta a arătat că cei mai prezenţi la votare au fost social-democraţii din Partidul European Socialist, urmaţi de ecologişti, liberali, creştin democraţii PPE, cei din partidele de extrema stânga şi independenţii.
Conform unui studiu universitar german, parlamentarii europeni italieni sunt cei care au absentat cel mai mult de la şedinţele Parlamentului European. Studiul a fost realizat la Universitatea Duisburg-Essen. El a relevat că în perioada 1999-2003, la şedinţele Parlamentului European a participat doar o medie de 56,2% din reprezentanţii Italiei. Parlamentarii europeni italieni au si cel mai mare salariu dintre deputaţii europeni, respectiv 11.000 de € pe luna (spaniolii au doar 2.600 de € pe luna).
CONCLUZIA – Deputaţii europeni italieni, mai chiulangii decât toţi !!!
Şi să nu mai spui că fraţii noştri latini sunt bucăţica ruptă din deputaţi noştri.
Parlamentul European are sediul la Strasburg unde îşi ţine cele 12 sesiuni lunare, inclusiv sesiunea consacrata adoptării bugetului comunitar. Sesiunile plenare adiţionale se ţin la Bruxelles. Comisiile parlamentare au sediul la Bruxelles. Secretariatul General al PE si serviciile sale sunt la Luxemburg.
Articolul 139 TCE si articolul 9 din Regulamentul Interior prevăd ca Parlamentul European se reuneşte de drept, într-o sesiune cu durata de un an, în a doua zi de marţi din luna martie, ca şi în a doua zi de marţi care urmează după trecerea unui interval de o luna de la alegerile parlamentare. Aceasta perioada de sesiune anuala este împărţită în sesiuni de câte o săptămâna în fiecare luna, putând avea loc însă şi sesiuni extraordinare la cererea majoritaţii membrilor săi, a Comisiei sau a Consiliului.
Activitatea Parlamentului este organizata în general pe următoarele principii:
- comisia parlamentara corespunzătoare numeşte un membru ca “raportor”, pentru a redacta un raport asupra propunerii, ce va fi supus Comisiei Europene spre analiza;
- raportorul supune raportul redactat comisiei respective, pentru dezbatere;
- după ce raportul a fost analizat, el este supus la vot şi, dacă este cazul, amendat;
- raportul se discuta apoi în şedinţa plenara, este amendat şi supus la vot. Parlamentul adoptă apoi o poziţie asupra chestiunii respective.
Sursa: EUobserver
Site Universitatea Duisburg-Essen
Îţi reamintesc că în RM difuzarea în direct a şedinţelor parlamentului la radio şi televiziune a fost posibilă, dar pe o perioadă foarte scurtă, şi evident cu incidente, doar suntem în MD.
„Radio Moldova” si TV „Moldova 1″ a început să transmită în direct şedinţele parlamentului de la Chişinău la 12 mai 2005. Chiar de la prima transmisiune în direct, liderul fracţiunii comuniste, Eugenia Ostapciuc, a cerut suspendarea acestora, pe motiv că pentru fiecare se cheltuieşte circa 33 mii de lei, fără să argumenteze cheltuielile. La finele anului trecut, fracţiunea parlamentară comunistă a insistat asupra suspendării transmisiunilor în direct a şedinţelor parlamentului, pe care le considera ineficiente. Comuniştii au propus crearea unor emisiuni de sinteză la radio şi TV, care ar relata sumar despre activitatea parlamentară. Atunci, PPCD s-a opus acestei iniţiative, declarând că transmisiunile şedinţelor în direct reprezintă un consens politic între partidul de la guvernare şi opoziţie. La moment, PPCD şi-a schimbat părerea, venind cu două semnături sub această iniţiativă, contra unei semnături a comuniştilor. Precizez că transmiterea în direct a şedinţelor Parlamentului la radio si TV a constituit una dintre cele zece condiţii ale PPCD în schimbul votării în Parlament a candidaturii lui Vladimir Voronin pentru funcţia de şef al statului, condiţii înaintate în aprilie 2005. Intre anii 1989-1991, în Moldova se proceda masiv la transmiterea in direct a şedinţelor organului legislativ.
Proiectul de lege prevedea atunci modificarea articolului 82 din Regulamentul Parlamentului care reglementează mediatizarea şedinţelor organului legislativ. Proiectul a fost semnat de deputatul comunist Victor Stepaniuc şi crestin-democratii Iurie Roşca, şi Stefan Secăreanu.
Vorbeam mai sus de incidente, acestea au fost la 20 aprilie 2006. În ziua aceasta pe la orele 12, după ordinea de zi adoptată în parlament, urma ca opoziţia să vina la tribuna centrală cu o iniţiativă ce trebuia să fie discutată. Dar spre mirarea mea şi ale altor persoane au apărut defecţiuni tehnice, cum spune Domnul Ion Mihailo – preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, de pe atunci. Dar se vede cu ochiul liber că transmisia a fost bruiată intenţionat pentru ca telespectatorul şi radio-ascultătorul să nu vadă iniţiativele opoziţiei din parlament.
Îţi propun să citeşti „dezbaterile parlamentare ale Parlamentului Republicii Moldova din legislatura a xvi-a, sesiunea a iii-a ordinara – mai 2006. Şedinţa din ziua de 4 mai 2006 (stenograma). [E aproape de final şi începe cu ... Doamna Maria Postoico: Se invită la tribuna centrală domnul Ion Mihailo, pentru a da răspuns la interpelarea domnului deputat Vlad Cubreacov. ]
Pe pagina oficială a Guvernului RM la rubrica serviciul de presă, la on-line video găsim cică: „Propunem spre atenţia Dvs. transmisiunea on-line a şedinţei Guvernului Republicii Moldova”
Cei drept, cel puţin la mine, această transmisiune nu este posibilă din momentul lansării. Chiar şi la galeria video avem doar 5 filmări cu Dnul Tarlev şi altele, în rest spaţiu gol, de mirare este că au mai pus 2 pagini pentru cantitatea imensă de materiale ce o deţine această galerie.
Acum puneţi întrebarea – cum e posibilă monitorizarea activităţii principalelor instituţii de stat la modul direct, fără ochiul şi pixul presei, care de multe ori slujeşte partidele, mai ales în ţara noastră coruptă. Eu cred că practic este imposibil, nu în zadar majoritatea populaţiei nu cunoaşte parlamentarii care au intrat pe lista partidelor pe care li-au votat, deoarece cetăţenii MD şi-au format imagini ca Voronin, Braghiş, Roşca, Urechean şi alţii, dar nu ştiu cine este în echipa lor.
Lipsa accesului la internet a majorităţii populaţiei din RM la fel pune în dificultate posibilitatea de a se informa corect şi obiectiv, cu toate că după declaraţiile companiilor cu nume în lume, avem o ţară cu dotări software şi tehnice de ultimă generaţie, în domeniul IT, depăşind aceeaşi Rusie. Dar după analizele grafice ce vi le propun în continuare ajung la concluzia ca doar 23% din populaţia MD poate într-o măsură relativ bună să acceseze netul.
Într-un fel suntem la acelaşi nivel cu România, dar să nu uitam că aceasta are populaţia de circa 5 ori mai mare ca a RM.
Cum va spuneam anterior, doar 23 oameni din 100 în RM au acces la internet.
Observaţi şi voi că după poşta electronică lumea are nevoie de informare.
Tot pe pagina web a COMISIEI ELECTORALE CENTRALE A REPUBLICII MOLDOVA am găsit o frază genială:
Voinţa poporului constituie baza puterii de stat.
Revenind la vorbele lui Tudor Darie, chiulangii din Parlamentul MD sunt mulţi, ieşirea lor la iveală depinde de o fărămitură de jurnalişti, supuşi mereu presiunilor, care posibil într-un moment dat să renunţe la activitatea acesta. Ca să vedem faţa reală a cestor demnitari mincinoşi ar trebui ca fiecare din noi să le cerem socoteală, dar să nu aşteptăm binele adus de UE.
Deci atitudine şi voinţă a fiecărui, a poporului ….
